Care este primul gest pe care il faci atunci cand mergi undeva cu prietenii – iti pui cumva telefonul pe masa? Sau de cate ori iti verifici telefonul si cat timp petreci pe Facebook in fiecare zi? Daca nu stii sa raspunzi exact la aceste intrebari este pentru ca tehnologia a ajuns sa faca parte din rutina fiecarei zile in asa masura incat pur si simplu nu mai observam cat de atasati suntem de ea.
Cand insa nu avem telefonul in preajma, ne simtim inconfortabil. Pana la urma, nu pastreaza doar contactele din agenda, ci este si alarma de dimineata, harta, locul in care ne pastram fotografiile din vacanta si device-ul de pe care accesam retelele sociale sau ne platim facturi.
O parte importanta din viata noastra este stocata deci intr-o carcasa de plastic si metal, instrumentul pe care il folosim ca sa ne informam si solutia la indemana pentru a “face timpul sa treaca” – uneori, in doze mai mari decat ar fi indicat. Pentru ca reversul acestor functionalitati este efectul lor asupra vietii noastre in offline.
De ce suntem atat de atrasi de retelele sociale
Un studiu desfasurat la Universitatea Harvard[i] a aratat ca impartasirea informatiilor personale prin intermediul retelelor sociale (self disclosure) produce placere si activeaza aceleasi zone din creier ca mancatul sau sexul. Cand distribuim o poza sau un status, creierul nostru produce dopamina – substanta care este eliberata si in adictii (cand o persoana fumeza sau consuma alcool). Datele aceluiasi studiu au mai indicat si ca „extragerea” de informatii din profilul unei persoane produce mai multa placere decat scrollul prin newsfeed in general.
Nu este greu de inteles de ce: nu numai ca retelele sociale ne fac sa ne simtim validati (in grupuri care ne impartasesc parerile, de exemplu), ci ne permit, intr-o masura sau alta, sa „modelam” felul in care suntem perceputi: folosim doar poze in care ne place cum aratam (si pe restul nu le lasam sa fie publice pe profilul nostru) si avem parte de un ragaz de raspuns pe care nu l-am avea in mod normal intr-o interactiune directa.
Aici ar trebui sa adaugam si faptul ca statul pe Facebook, de exemplu, este si o forma de divertisment. Faptul ca este atat de la indemana ne face insa mult mai susceptibili la a-l folosi ca o metoda de procrastinare: „intru un pic ca sa ma destind si sa vad ce a mai aparut”. Suna cunoscut? De fapt, aceasta este o metoda de recompensa imediata, pe care ajungem treptat sa o dorim si mai mult, indiferent de contextul in care ne aflam.
Ce impact are tehnologia asupra imaginii de sine si a relatiilor pe care le cultivam
Cum este usor de intuit, cand suntem mult prea prinsi in lucrurile care se intampla online, trecem mai usor cu vederea lucruri importante din viata reala. Pe de o parte, propria imagine de sine poate fi afectata: ajungem involuntar sa ne comparam vietile cu lucrurile pe care credem ca le stim din postarile altor persoane. Mai concret, suntem mai predispusi la a idealiza vietile celor din jur, iar acest lucru poate da nastere la frustrari care se acumuleaza in timp si care ne fac sa fim nefericiti.
Iar cand suntem mult prea concentrati asupra retelelor sociale, nu doar imaginea de sine are de suferit, ci si relatiile cu copiii nostri sunt afectate. Un studiu recent[ii] a aratat ca intr-o familie in care parintii isi petrec mult timp cu device-urile lor, copiii sunt mai predispusi la a dezvolta tulburari de comportament. 48% dintre parintii care au luat parte la studiu au declarat ca isi intrerupeau timpul petrecut cu familia de cel putin 3 ori pe zi ca sa isi verifice device-urile.
Cum putem gestiona mai bine influenta retelelor sociale in vietile noastre
Ce este important de retinut este ca atunci cand dedicam prea mult timp vietii online nu mai suntem prezenti in propria viata: suntem mai putin preocupati de lumea noastra interioara, de lucrurile care ne aduc bucurie si de relatiile care ne implinesc.
Un prim pas in a gestiona sanatos timpul pe care il alocam retelelor sociale este constientizarea timpului pe care il dedicam acestora: exista de exemplu inclusiv aplicatii gratuite pentru desktop si mobil care monitorizeaza activitatea online – Rescue Time este una dintre ele. Practic, aceasta arata cat timp petrecem zilnic in programe legate de munca (mail, de exemplu) si cat timp pe Facebook sau Instagram.
Exista de asemenea si teste online care pot indica daca este nevoie de un plan de actiune in privinta timpului pe care il petrecem online – Netaddiction sau un test legat de folosirea Facebook.
De asemenea, daca simti ca doresti sa intelegi mai multe despre impactul pe care tehnologia il are in viata ta, te invitam sa ne scrii pe contact@cepsi.ro