Relatia timpurie mama-copil (V)

Daca te pregatesti sa devii mama, e important sa oferi timpul necesar acestei tranzitii. Pentru ca acest moment este si unul reflectie despre propria copilarie, multe femei simt tristete si anxietate realizand ca nu regasesc in propria mama un reper pe care sa il aiba in cresterea copilului. Din fericire, este important sa stii ca gasesti in apropiere si alte modele – o bunica sau o ruda apropiata, ori o cunostinta.

In general, este mai sanatos ca reperul pe care il folosesti sa nu fie reprezentat de ceea ce nu vrei sa faci, ci, mai degraba, de ceea ce vrei sa ii oferi copilului tau. De exemplu, in loc sa iti spui ”nu o sa tip niciodata la copilul meu”, poti sa iti spui ”Vreau ca micutul meu sa aiba o mama calma si rabdatoare”.

Chiar daca nimic nu te poate pregati pe de-a-ntregul pentru primul copil, poate ajuta sa te informezi – sa intrebi medicul care iti supravegheaza sarcina despre neclaritatile pe care le ai, sa citesti despre dezvoltarea copilului si psihologia acestuia. Nu in ultimul rand, util este sa vorbesti despre aceasta experienta si cu mamele din jurul tau. In ultimii ani, au aparut inclusiv grupuri dedicate proaspetelor mamici, unde ele interactioneaza si se sprijina in momentele dificile. In unele cazuri, este recomandata inclusiv psihoterapia individuala, in cadrul careia pot fi explorate diverse dificultati emotionale.

Primul copil este insotit de multa bucurie, dar si de ingrijorari pe care nu stiai ca le poti avea – e firesc sa se intample acest lucru. Insa trebuie sa iti amintesti ca pentru bebelus, tu esti cea mai importanta persoana din viata lui, iar cele mai importante lucruri de care are nevoie de la tine sunt iubirea, rabdarea, acceptarea si blandetea.

Distribuie acest articol:



Autor: